Gingivita: cauzele afectiunii gingivale, simptome, tratament, prevenire

Gingivita – principalele cauze, simptome, tratament recomandat și prevenire Dinții tăi pot spune multe despre sănătatea ta generală și de asemenea și gingiile. Sunt roz și ferme? Perfect! Înseamnă că sunt sănătoase. Le simți sensibile, inflamate și sunt de culoare roșie? E posibil să ai o afecțiune la nivelul gingiilor.  De ce contează sănătatea gingiilor? Gingiile sănătoase sunt […]

Ce este bruxismul – care sunt principalele simptome și când este nevoie de tratament

 

Bruxismul sau scrasnitul dintilor ce este si cum il prevenim

Ce este bruxismul – care sunt principalele simptome și când este nevoie de tratament

Pentru multe persoane, bruxismul este o problemă inconștientă care poate fi depistată uneori atunci când sunt atenționate că scrâșnesc dinții cu un sunet puternic în timp ce dorm sau chiar în timpul unui control stomatologic de rutină, când descoperă că smalțul dinților este deteriorat.

Chiar dacă în unele cazuri scrâșnitul dinților nu pune în pericol sănătatea dinților, e important de știut când anume acestă afecțiune poate duce la apariția complicațiilor și când e necesar un tratament de specialitate. În cele ce urmează vei afla care sunt principalele simptome ale bruxismului, dar și cum poate fi tratat și prevenit în mod corect.

 

 

Ce este bruxismul

Bruxismul este o afecțiune caracterizată prin scrâşnirea, frecarea sau încleştarea dinţilor. Treptat, acest obicei poate duce la apariția durerilor de dinți sau la sensibilitate dentară și, în unele cazuri, chiar la tocirea dinților. Pe măsură ce boala avansează, țesuturile dentare sunt afectate și apare retracția gingivală.

Există două tipuri de bruxism:

  • Bruxism diurn – persoanele care au bruxism diurn pot să scrâșnească sau să își încleșteze dinții fără să își dea seama pe timpul zilei;
  • Bruxism nocturn – acesta este asociat și cu alte tulburări de somn, precum sforăit și apnee (opriri scurte ale respirației).

Atât bruxismul moderat, cât și cel sever trebuie tratat la timp deoarece poate duce la apariția unor probleme dentare serioase și a altor complicații.

Cauzele bruxismului, factori de risc și posibile complicații

Deși cauzele bruxismului nu sunt încă foarte clare, există totuși câțiva factori genetici, fizici sau psihologici cu care este asociată această afecțiune:

  • stres, anxietate, frustrări, furie;
  • malocluzie dentară (alinierea incorectă a dinților);
  • odihnă insuficientă;
  • dezvoltarea disproporționată a oaselor maxilare;
  • schimbarea dentiției temporare cu cea permanentă;
  • tulburări de somn.

Factori de risc

Factorii care pot crește riscul de apariție a bruxismului sunt:

  • un nivel ridicat de stres sau anxietate;
  • vârsta – bruxismul este frecvent în rândul copiilor și poate să dispară până la adolescență;
  • tipul de personalitate – persoanele care sunt competitive, agresive sau hiperactive au un risc crescut de apariție a bruxismului;
  • unele tratamente medicamentoase – această afecțiune poate fi un efect secundar al unor medicamente, precum antidepresivele;
  • fumatul, consumul de cafea sau de alcool;
  • ereditatea;
  • există și cazuri în care bruxismul poate fi un simptom asociat cu probleme la nivelul nervilor și mușchilor faciali.

Uneori, bruxismul este asociat și cu alte boli, precum boala Parkinson, demență, epilepsie, tulburări de reflux gastroesofagian, deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) sau pavor nocturn.

Posibile complicații

Prevenim înainte de a trata, de aceea îți recomandăm o vizită la medicul stomatolog dacă prezinți unul dintre simptomele de mai sus. Altfel, poți ajunge la afecțiuni complexe precum:

  • deteriorarea dinților, a coroanelor dentare sau a maxilarului;
  • dureri de cap;
  • dureri faciale sau ale maxilarului;
  • afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare.

Care sunt simptomele bruxismului

Principalele simptome ale apariției bruxismului pot fi:

  • scrâșnitul și încleștarea dinților – sunetul este atât de puternic încât te poate trezi din somn;
  • dinții sunt ciobiți și slăbiți;
  • smalțul este deteriorat;
  • sensibilitate dentară și dureri puternice ale dinților;
  • dureri faciale, ale gâtului sau ale mandibulei;
  • dureri de cap, în special în zona tâmplelor;
  • slăbirea sau încordarea mușchilor mandibulei;
  • tulburări de somn.

Este importantă vizita la medicul stomatolog în cazul în care ai identificat simptomele menționate mai sus, în special în cazul în care persistă în timp și nu se ameliorează.

Cum este diagnosticat bruxismul

Bruxismul este diagnosticat în urma unui control efectuat de medicul stomatolog, care va evalua starea danturii pe parcursul mai multor vizite, pentru a determina dacă schimbările au evoluat și dacă este necesar un tratament specific.

În cazul în care este vorba de bruxism, medicul va încerca să stabilească o cauză exactă și dacă această afecțiune a apărut din cauza medicamentelor sau este asociată cu tulburări de somn. Pe lângă aceste informații, medicul va efectua și o examinare dentară, pentru a determina dacă există o sensibilitate crescută la nivelul mușchilor mandibulei sau dacă sunt semne ale uzurii dentare.

Pe lângă examinarea dentară, poate fi efectuată și o radiografie dentară sau tomografie computerizată, pentru a evalua starea rădăcinilor dentare și a osului maxilar.

Citește și Radiografia dentară: rolul, tipurile și efectele ei asupra sănătății

Cum este tratat bruxismul

Bruxismul la copii poate să treacă pe măsură ce înaintează în vârstă, fără să fie nevoie de tratament. În cazul adulților, de cele mai multe ori, scrâșnitul dinților nu este atât de sever încât să fie necesar un tratament. Cu toate acestea, dacă este vorba de o problemă serioasă, medicul trebuie să identifice cauza care a dus la apariția bruxismului pentru a recomanda un tratament corespunzător.

După examinarea dentară, medicul stomatolog poate sugera unul dintre următoarele tratamente pentru bruxism:

  • folosirea unei gutiere – gutiera este un dispozitiv din plastic care se mulează de dantură și are rolul de a separa dinții și de a împiedica lezarea lor prin scrâșnit sau încleștare;
  • coroane dentare – în cazul în care smalțul dinților este deteriorat și uzura dentară a dus la creșterea sensibilității, poate fi necesară folosirea coroanelor dentare pentru a remodela aspectul dinților.

Gutiera bruxism

În același timp, având în vedere că bruxismul poate fi cauzat și de stilul de viață sau de tipul de personalitate, tratamentul poate include și metode de corectare a acestor probleme, precum:

  • controlul stresului și al anxietății – în cazul în care acestea sunt cauzele principale ale bruxismului, pot fi recomandate strategii de relaxare, așa cum este meditația. Dacă este vorba de anxietate, atunci este necesară vizita la un medic terapeut.
  • corectarea ocluziei dentare – este necesar ca medicul stomatolog să verifice dacă ocluzia dentară (mușcătura) este corectă și să îți explice care este poziția corectă a mandibulei.

Alte metode de tratament pot include schimbarea tratamentului medicamentos, în cazul în care acesta a dus la apariția bruxismului, tratarea tulburărilor de somn sau a altor probleme de sănătate asociate cu bruxismul.

Cum poate fi prevenit bruxismul

Așa cum am menționat mai sus, bruxismul nu necesită întotdeauna tratament și poate să treacă de la sine, însă este important de reținut că există câteva remedii care pot fi de mare ajutor în procesul de vindecare sau de prevenire a acestei afecțiuni. Aceste remedii includ:

  • reducerea stresului – poți încerca diferite metode, așa cum ar fi să asculți muzică în timp ce faci diferite activități sau chiar exerciții fizice ori meditație;
  • evitarea consumului excesiv de băuturi care conțin cafeină sau alcool, în special seara, deoarece pot agrava simptomele bruxismului;
  • evitarea mestecării gumei, deoarece acest obicei face ca mușchii maxilarului să devină din ce în ce mai încordați și, implicit, îți vei dezvolta obiceiul de a-ți încleșta dinții.

Totodată, încearcă să fii conștient de momentele în care scrâșnești din dinți și, pe cât posibil, pune vârful limbii între dinți. Pe măsură ce pui în practică acest exercițiu, mușchii maxilarului vor începe treptat să se relaxeze.

Mergi în mod regulat la un control stomatologic, deoarece te poate ajuta să identifici din timp posibila apariție a bruxismului.

Bruxismul poate avea mai multe cauze și este necesar ca medicul stomatolog să identifice corect aceste cauze și să recomande tratamentul potrivit, mai ales dacă este vorba de o afecțiune serioasă. Pentru a depista la timp bruxismul și pentru a preveni apariția acestei afecțiuni, sunt necesare controale stomatologice în mod regulat.

 

Sursa foto: Shutterstock

Radiografia dentară: rolul, tipurile și efectele ei asupra sănătății

Radiografie dentara - Clinica Dent Estet

Vizita regulată la medicul dentist este unul dintre obiceiurile sănătoase pe care majoritatea dintre noi încearcă să le mențină. Cu toate acestea, există posibilitatea ca stomatologul să intuiască unele probleme greu vizibile la o simplă consultație. Radiografia dentară este punctul de plecare către găsirea unei soluții, iar tipurile ei se potrivesc unei palete largi de simptome.

  • Informații generale despre radiografia dentară
  • Rolul și necesitatea radiografiei dentare
  • Tipuri de radiografii dentare
  • Cât de sigură este radiografia dentară

Informații generale despre radiografia dentară

Etapă indispensabilă medicului stomatolog în stabilirea unui diagnostic precis, radiografia dentară relevă detalii care pot determina natura unei intervenții asupra danturii și chiar un întreg plan de tratament. Radiografia dentară este o reprezentare sub forma unei imagini plane a danturii, a maxilarelor, a oaselor și a țesuturilor moi, ca urmare a expunerii la radiațiile X sau a unei scanări digitale.

Rolul și necesitatea radiografiei dentare

Rolul radiografiei dentare este unul dublu. Pe de-o parte, aceasta este răspunsul la întrebările pe care medicii stomatologi încep să și le adreseze în momentul în care simpla consultație nu scoate la iveală în întregime problemele dentare ale pacientului. Fără semne evidente la nivelul danturii sau al gingiei, stomatologul nu poate trage o concluzie doar pe baza plângerilor pacienților în legătură cu disconfortul sau cu durerile care i-au adus în cabinet.

Pe de altă parte, radiografia este cel mai mare factor de prevenție, prin faptul că afecțiunile pot fi detectate din timp, pentru a li se aplica tratamentul potrivit. Medicul stomatolog are nevoie de o radiografie cât mai precisă, pentru a descoperi carii dentare sau alte structuri invizibile la suprafața măselelor, măsele de minte în fază incipientă, pierderi osoase sau orice alte afecțiuni care nu pot fi observate cu ochiul liber.

Tipuri de radiografii dentare - Clinica Dent Estet

Tipuri de radiografii dentare

După cum afecțiunile dentare nu au același specific, nici tipul radiografiei nu poate fi universal. La indicația medicului, pe baza simptomelor pe care le acuzi la consult, vei efectua unul dintre tipurile de radiografii expuse mai jos.

Radiografia clasică și radiografia digitală

Radiologia din prezent face ca aparatura folosită în cabinetele specializate să emită o cantitate neglijabilă de radiații, astfel încât să poată fi folosită chiar și în cazul unei femei însărcinate. Chiar și așa, radiografia digitală se impune tot mai mult drept standardul în domeniu. Un studiu publicat de NIH, agenția de cercetare medicală a guvernului american, arată că 90% dintre medicii dentiști din Belgia folosesc tehnica imagistică digitală.

Radiografia realizată după cele mai moderne dintre procedee permite inclusiv vizionarea pe monitorul computerului și chiar mărirea imaginii, pentru o analiză mai amănunțită și cu un grad mai mare de precizie. Pentru pacient, cel mai mare avantaj al radiografiei digitale este durata nu mai lungă de cinci minute a întregii operațiuni. Tehnologia face pași mari înainte, așa că alinierea stomatologiei la ultimele tendințe este o consecință logică și, totodată, o nevoie firească.

Radiografia retroalveolară

Fiind cea mai accesibilă dintre metodele de investigație dentară care ți-ar putea fi recomandate, radiografia retroalveolară evidențiază dintele în toată dimensiunea lui. Astfel sunt vizibile coroana, rădăcina și chiar osul în care este aceasta înfiptă. Pentru a realiza această radiografie, specialistul va așeza senzorul radiologic chiar în gura pacientului, folosind un suport de plastic steril.

Preț de câteva secunde în care stă nemișcat, pacientul obține imprimarea imaginii radiologice pe film, astfel încât medicul stomatolog să poată face evaluarea inițială, necesară planului de tratament. În radiografia retroalveolară vor fi cuprinși până la trei dinți alăturați celui vizat direct pe mandibulă sau pe maxilar.

Utilitatea radiografiei nu se încheie nici măcar odată cu tratamentul aplicat, pentru că medicul stomatolog o poate folosi inclusiv la controalele la care te vei prezenta după intervenție, la un interval de trei, respectiv de șase luni.

Radiografia panoramică

În cazul în care starea danturii tale nu este neapărat critică, iar medicul stomatolog are nevoie de o imagine de ansamblu, el poate solicita realizarea unei radiografii panoramice. Aceasta vizează ambele arcade dentare, precum și sinusurile maxilare sau canalele mandibulare. Procedura implică echiparea pacientului cu o salopetă de protecție din plumb și așezarea în dreptul aparatului.

Astfel, dispozitivul se va putea roti în jurul capului tău, fără a te expune în mod inutil la radiații orientate către organe vitale. După cele 20 de secunde, timp în care operatorul aparatului îți va solicita să rămâi nemișcat, în așa fel încât mișcările tale să nu perturbe acțiunea aparatului, este generată imaginea radiologică. Ea poate fi imprimată pe film și chiar salvată în computer.

Radiografia ocluzală

Acest tip de radiografie se deosebește printr-o mai mare amplitudine, comparativ cu toate celelalte. Radiografia ocluzală vizează întreaga arcadă dentară, împreună cu maxilarul superior și mandibula. Utilitatea acestei radiografii constă în detectarea dinților crescuți în plus, a dinților care încă nu au erupt, dar și a fracturilor osoase sau a obiectelor străine, în cazul în care pacientul se prezintă la cabinet în urma unei traume. Tot radiografia ocluzală identifică prezența chisturilor sau a abceselor de mare profunzime.

Radiografia bite-wing

La fel ca radiografia retroalveolară, radiografia bite-wing este o expunere cu înregistrare intraorală. Particularitatea acestui tip de radiografie vine din solicitarea ca pacientul să-și încleșteze dinții pe un dispozitiv care conține un mic film radiologic. Astfel, coroanele dentare ale dinților posteriori din maxilarul superior și din cel inferior pot fi vizibile pe aceeași radiografie, iar dinții sunt reprezentați fără a fi suprapuși. Necesitatea de a face o radiografie bite-wing se impune și în cazul detectării cariilor dentare în zona de contact a dinților și sub plombe. Mai mult, radiografia bite-wing descoperă inclusiv cariile localizate doar în smalțul dentar.

Cât de sigură este radiografia dentară

Contrar opiniei generale, radiografia dentară nu afectează organismul la fel de mult pe cât o fac celelalte tipuri. În timpul unei expuneri pentru o radiografie dentară clasică, pacientul absoarbe 5 microsieverți de radiații, iar în timpul unei radiografii digitale, unul singur – o cantitate neglijabilă, fără efecte notabile pe termen lung asupra sănătății.

Comparativ, doza medie zilnică de radiație cosmică, pătrunsă prin atmosfera planetei, pe care fiecare dintre noi o absorbim, oscilează între 5 și 8 microsieverți. Tehnologia modernă face posibil ca până și radiografiile clasice să fie astăzi cu până la 80% mai puțin nocive decât în trecut. Teama de radiații nu este, deci, o piedică în calea profilaxiei dentare periodice de care ai toate motivele să te ocupi în mod conștiincios.

Deși decizia asupra tipului de radiografie aparține prin excelență medicului stomatolog, o bună cunoaștere a tipurilor de expunere și a implicațiilor acestora le poate oferi pacienților așteptări realiste cu privire la tratamentul stomatologic.

Sursa foto: Shutterstock

Parodontoza: ce este, care sunt cauzele ei si cum se trateaza

Parodontoza: ce este, care sunt cauzele ei si cum se trateaza

Parodontoza: ce este, care sunt cauzele ei și cum se tratează

Parodontoza se numără printre cele mai grave boli ale danturii, o problemă care, în timp, lăsată netratată, poate duce inclusiv la pierderea dinților.

Pentru a înțelege această afecțiune și implicațiile sale, în cele ce urmează analizăm în detaliu parodontoza și principalele cauze, simptomele, tratamentul și metodele de prevenție.

 

  • Informații generale – ce este parodontoza
  • Cauzele parodontozei
  • Simptomele parodontozei
  • Evoluția parodontozei
  • Diagnosticul și tratamentul parodontozei
  • Metode de prevenție a parodontozei

 

Informații generale: ce este parodontoza

Numită și parodontită marginală sau boala parodontală, parodontoza este o afecțiune care se manifestă prin deteriorareaa parodonțiului (structura osului și a țesuturilor care susțin și fixează dinții). Aceasta este caracterizată prin apariția unor infecții cauzate de bacteriile din cavitatea bucală și poate duce la probleme severe, inclusiv la pierderea danturii.

Deși se întâlnește preponderent în cazul adulților, parodontoza poate apărea și în cazul copiilor și al tinerilor, mai ales dacă are și cauze genetice în spate.

Cauzele parodontozei

Sunt mulți factori care favorizează apariția parodontozei, dar principala cauză rămâne placa bacteriană. Aceasta se formează încontinuu pe dinți și este ținută sub control numai printr-o igienă orală corespunzătoare: periajul de minimum două ori pe zi, folosirea apei de gură și a aței dentare, consultul stomatologic regulat pentru evaluarea sănătății danturii.

Dacă nu este îndepărată zilnic, placa bacteriană se întărește și se depune sub gingie, transformându-se în tartru. Tartrul este o acumulare dură de bacterii, care, dacă nu este îndepărtat, poate afecta țesuturile de susținere a dinților.

Important de menționat este faptul că tartrul nu poate fi înlăturat printr-un simplu periaj. În cazul său, este necesară o vizită la medicul stomatolog, care elimină depunerile printr-un procedeu numit detartraj.

Pe lângă igiena deficitară, factorii care favorizează parodontoza sunt: fumatul, alimentația, unele dereglări hormonale sau afecțiuni psihologice, dar și factorii genetici (este necesară atenție sporită în cazul copiilor ai căror părinți au suferit de această boală).

Simptomele parodontozei

Debutul parodontozei nu este unul sesizabil, marcat de dureri sau stări acute de disconfort. Primele semne (sângerarea gingivală, inflamarea gingiilor, dureri ușoare) sunt adesea ignorate, în loc să fie un semnal de alarmă care să aducă pacientul la cabinetul stomatologic.

În timp, după instalarea plăcii bacteriene și chiar a tartrului, simptomele parodontozei își fac simțită prezența tot mai mult:

  • Retragerea gingiilor ca urmare a inflamației și expunerea rădăcinii dinților;
  • Halitoza (respirația urât mirositoare);
  • Dureri la mestecarea alimentelor;
  • Senzație de disconfort la contactul cu alimente foarte reci sau foarte calde;
  • Mobilitatea dinților (dinți care se mișcă) sau schimbarea poziției acestora;
  • Apariția unor infecții sau a pungilor parodontale (abcese).

În situația ideală, măsurile ar trebui să fie luate înainte de a se ajunge la ultimele simptome descrise, care indică deja o fază avansată a parodontozei.

Evoluția parodontozei

Ca orice altă boală, și parodontoza are diferite stadii de evoluție. În funcție de stadiul afecțiunii, medicul stomatolog va propune o schemă de tratament.

Cele trei stadii ale parodontozei sunt: gingivita (afecțiune reversibilă), parodontita superficială și parodontita profundă/avansată (afecțiuni ireversibile).

În prima etapă a parodontozei, cunoscută drept gingivită, boala poate fi stopată și chiar eliminată complet. Spre deosebire de celelalte două stadii, efectele gingivitei sunt reversibile. Gingivita reprezintă inflamarea gingiei însoțită de dureri și sângerări la periaj. Principala cauză a gingivitei este igiena precară, placa bacteriană și tartrul afectând gingiile și favorizând deteriorarea lor.

În cazul celorlalte două stadii ale bolii, parodontita superficială și parodontita profundă, care sunt ireversibile, tratamentul este unul complex și ajută la stoparea evoluției bolii. Parodonțiul este sever afectat și apar simptome mult mai grave, precum mobilitatea dinților și infecțiile gingivale. Pentru că osul și țesuturile sunt afectate, există inclusiv riscul pierderii danturii.

Diagnosticul și tratamentul parodontozei

Indiferent că este sau nu vorba de parodontoză, prima recomandare este să vă prezentați la medicul stomatolog încă de la primele semne că este ceva în neregulă (sângerări gingivale la periaj, inflamarea gingiilor). Afecțiunile depistate din timp sunt întotdeauna mult mai ușor de tratat decât cele în faze avansate.

În cazul parodontozei, diagnosticul este stabilit de medic în urma unui control stomatologic, în cadrul căruia observă dacă există placă bacteriană, tartru sau alte probleme ale danturii. Pentru a evalua starea țesutului gingival, dentistul va folosi și o sondă parodontală, un instrument care măsoară spațiul dintre gingie și dinte. Această măsurătoare, alături de radiografiile dentare, îi oferă medicului datele necesare pentru stabilirea diagnosticului.

Tratamentul este ales în funcție de stadiul parodontozei. Cazurile de gingivită sunt mai simple și necesită, în primul rând, eliminarea factorilor care au adus la apariția bolii: placa bacteriană și tartrul. Sunt efectuate un detartraj și un periaj profesional, care trebuie completate de o igienă orală adecvată. La nevoie, medicul poate recomanda și folosirea unor produse cu substanțe antibiotice și antibacteriene, care să curețe în profunzime cavitatea orală.

Dacă parodontoza se află într-un stadiu avansat, tratamentul este unul de durată și poate implica mai mulți pași.

Printre soluțiile disponibile se numără terapia cu laser, un tratament minimum invaziv, prin care se relizează tratamentele parodontale eficiente. În stomatologia modernă, terapia laser elimină bisturiul și suturile, oferind un confort crescut pacientului datorită recuperării rapide post-operatorii.

Terapia laser este o terapie asistată, deoarece laserul este o parte din tratament. Cu ajutorul laserului poate fi tratată infecția bacteriană (ce a cauzat boala), fiind reduse astfel pungile parodontale. Utilizarea laserelor în tratamentul bolii parodontale duce la diminuarea semnificativă a cantității de antibiotic sistemic administrat pe durata tratamenului. Laserul asigură o iradiere eficientă a țesuturilor moi afectate și a depozitelor de tartru, fiind util în gestionarea tratamentului de parodontită și periimplantită.

În funcție de stadiul bolii, stomatologul poate opta și pentru metode chirurgicale, în special operația cu lambou, o intervenție care presupune incizarea gingiilor, medicul având astfel acces la rădăcina dintelui și poate curăța toată zona afectată.

Aceasta se recomandă atunci când detartrajul nu este suficient pentru a curăța structurile deteriorate sau când pacientul prezintă pungi parodontale sau infecții.

În stadiul avansat al parodontozei, boala poate distruge părți importante din țesutul gingival și os, dar și structura dinților. În astfel de situații, medicul poate propune un tratament chirurgical complex, precum grefele de țesut sau de os. În cazul grefelor, este prelevat țesut dintr-o zonă sănătoasă, care se atașează ulterior în locul afectat. Grefele de os pot fi obținute și din materiale sintetice.

În cazul pierderii dinților, după regenerarea țesuturilor și noi evaluări ale stării de sănătate a pacientului, se poate discuta și despre implanturile dentare.

Metode de prevenție a parodontozei

Prevenirea unei boli este întotdeauna pe primul plan și, din fericire, parodontoza se numără printre afecțiunile ce pot fi evitate. Tot ce trebuie să facă pacientul este să respecte câteva condiții de întreținere și îngrijire a danturii:

  • Vizitele regulate la cabinetul stomatologic. Chiar dacă nu apar probleme, acestea trebuie efectuate de minimum două ori pe an, pentru un consult general și un detartraj.
  • Periajul corect al dinților: folosirea unei periuțe cu peri moi, care nu lezează gingiile, periaj de cel puțin două minute, cu mișcări circulare, care acoperă toate suprafețele celor două arcade dentare;
  • Folosirea zilnică a aței dentare și a apei de gură pentru eliminarea plăcii bacteriene dintre dinți și din zonele în care periuța nu ajunge;
  • Asigurarea unei alimentații bogate în fructe și legume și reducerea produselor rafinate, făinoase și zaharuri, care favorizează dezvoltarea bacteriilor în cavitatea orală.

Deși este una dintre principalele cauze ale pierderii dinților, parodontoza este o boală care poate fi prevenită foarte ușor, printr-o igienă corespunzătoare, o alimentație echilibrată și vizite periodice la stomatolog.

Sursa foto: Shutterstock.com

Implantul dentar vs proteza dentară

Costurile financiare și costurile sociale

Ai dinți lipsă și te gândești să apelezi la implantul dentar, însă la o primă vedere celelalte soluții pe care le ai la îndemână par mai avantajoase din punct de vedere financiar, spre expemplu, proteza dentară?

Te-ai gândit, însă, că pe termen lung, implantul dentar ar putea reprezenta cea mai bună soluție? O analiză în detaliu a beneficiilor implantului dentar, comparativ cu cele ale protezei dentare ar putea avea drept câștigător implantul dentar.

De ce? Iată câteva dintre motivele pentru care implantul dentar este cea mai bună soluție pentru tine:

1. Garanție pe viață

Durata de viață a unei proteze dentare pornește de la 5 ani și poate ajunge la maximum 15 ani, însă studiile arată ca rata medie de purtare și utlizare a acesteia este cuprinsă între 5-10 ani.

În cazul implantului dentar, garanția pornește de multe ori de la 25 de ani, însă, o igienă orală completă poate dubla această perioadă sau chiar extinde la garanție pe viață, cum este cazul implanturilor Straumann.

2. Zâmbet natural și estetic

Proteza dentară nu va oferi niciodată aspectul natural și estetic pe care implantul dentar reușește cu succes să-l asigure. Sunt foarte rare sau aproape inexistente cazurile în care aceasta poate oferi un zâmbet natural.

3. Confort, ușor de întreținut

Uneori, purtarea protezei dentare se poate transforma într-un adevărat chin. Există un ritual complex de întreținere a acesteia, care trebuie respectat în detaliu. Proteza este mobilă, trebuie îndepărtată seara și ținută de fiecare dată în soluția de igienizare.

4. Fără restricții de alimentație

În cazul implantului dentar, alimentația zilnică nu este condiționată de niciun factor, lucru care nu este valabil și pentru proteză. Aceasta vine la pachet cu numeroase restricții, anumite alimente nefiind recomandate. Cu implantul dentar uiți de senzația de alunecare sau durere!

5. Nu schimbă fizionomia feței

Implantul dentar se comportă ca un dinte natural, neafectând fizionomia feței, iar rezultatul este un zâmbet perfect estetic!

6. Păstrează sănătatea celorlalți dinți

Îți păstrezi dinții sănătoși! Scapi de iritații și inflamații ginvigale și nu te expui cancerului oral! În anumite cazuri, purtarea protezei dentare este asociată cu cancerul oral, lucru datorat consumului de alcool și tutun și a unei fixări deficitare a protezei.

7. Funcțional precum un dinte natural

Pur natural! Implantul dentar nu implică riscuri, dacă sunt respectate condițiile de mentenanță, și are funcționalitate completă! Nu uita, însă, că trebuie să vizitezi medicul stomatolog de două ori pe an, pentru ședintele profesionale de igienizare!

8. Nu ai nevoie de perioadă de acomodare și nu cauzează sângerări ale gingiei

În cazul protezei dentare, cele mai multe persoane au nevoie de o perioadă de acomodare, aceasta nefiind foarte confortabilă.

Preț implant dentar vs preț proteză dentară

Preț inițial vs preț final

Costul protezei dentare poate părea inițial mai mic, însă acestuia trebuie adăugate toate produsele de igienizare, adezivul aplicat de fiecare dată, precum și posibila înlocuire a protezei după 5-10 ani.

Pe termen lung, implantul dentar devine, așadar, cea mai bună soluție pentru înlocuirea dinților lipsă.

Prețul sănătății

Fără un dinte sau un implant, maxilarul poate începe să se deterioreze, ceea ce poate schimba fizionomia feței.

Prețul social

Protezele dentare pot aluneca atunci când vorbești, râzi sau mănânci.

Așadar, la o primă analiză, prețul unei proteze dentare este mai mic decât costul unui implant dentar. Însă, odată utilizată, are nevoie de produse speciale de îngrijire zilnică și de o atenție sporită din partea ta.

Mai mult decât atât, vine la pachet cu o serie de restricții: anumite alimente nu mai sunt permise, iar fiecare interacțiune socială poate deveni o adevărată corvoadă. Iar acest lucru nu este temporar.

Este prețul un motiv suficient pentru a opta pentru proteza dentară? Primează aspectul financiar în această ecuație, ce are ca rezultat o viață cu restricții? Gandește-te de două ori.

Nu mai rata niciun zâmbet! Investește în tine și în rezultate pe termen lung! Optează pentru un zâmbet estetic și funcțional!

Sursa foto: IDS